Agresiunea ruseasca

La 23 august 1939, Germania si Uniunea Sovietica au incheiat un tratat de neagresiune, cunoscut ca Tratatul sau Acordul Ribbentrop-Molotov, dupa numele celor doi ministri de externe care l-au semnat; acest document a constituit preludiul celui de-al doilea razboi mondial, declansat prin atacarea Poloniei de catre Germania, la 1 septembrie 1939. La cererea partii sovietice, a fost semnat si un Protocol secret, ce împartea sferele de influenta intre cele doua puteri imperialiste: URSS prelua Europa Centrala si de Sud-Est, de la Marea Baltica la Marea Neagra, plus Finlanda, Estonia si Letonia. Germania revendica Lituania si orasul Vilnius. Polonia si-au impartit-o urmand linia raurilor Narev, Vistula si San. La punctul 3 al protocolului, Germania isi manifesta "dezinteresul politic total pentru aceste regiuni", iar sovieticii solicita Basarabia. Ambiguitatea formularii germane, care se referea la "regiuni" nu la o singura regiune, a alimentat eterna perfidie ruseasca; in iunie 1940, sovieticii vor cere, pe langa Basarabia, si Nordul Bucovinei si Tinutul Herta. La 6 septembrie 1939, Consiliul de Coroana a decis proclamarea neutralitatii României. Razboiul sovieto-finlandez, declansat la 30 noiembrie 1939 si terminat la 12 martie 1940, a dat un ragaz Romaniei; la 29 martie 1940, Molotov, ministrul de exterme al URSS, declara intr-o cuvantare in fata Sovietului Suprem ca URSS nu are un tratat de neagresiune cu Romania dat fiind ca nu a recunoscut cotropirea Barasabiei de catre Romania; Dupa aceasta prima afirmare a pretentiilor teritoriale sovietice asupra Basarabiei, a urmat, conform binecunoscutelor scenarii rusesti aplicate si in cazul tarilor baltice, o politica de hartuire in trepte. Incredibila cadere a Frantei in 40 de zile, de la 10 mai pana la 22 iunie 1940 (cand se semneaza armistitiul germano-francez), previzibila cadere si a Angliei, a determinat schimbarea si accelerarea politicii anexioniste a URSS. Seful Directiei principale politice a Armatei Rosii a transmis, la 21 iunie 1940, regiunilor militare Kiev si Odessa, precizarea ca Basarabia " sa fie smulsa din mainile talharesti ale Romaniei boieresti"; in caz de conflict armat intre URSS si Romania, erau precizate obiectivele pe care trebuie sa le aiba Arrmata Rosie: "rapida descompunere a armatei romane, a demoraliza spatele (armatei) si, astfel, a ajuta comandamentul Armatei Rosii sa obtina, in cel mai scurt timp si cu cele mai mici pierderi, victoria deplina". La 23 iunie 1940, Molotov (ministrul de externe sovietic) si von Schulenburg (ambasadorul german la Moscova) discuta situatia Basarabiei si a Bucovinei. Desi, initial, germanii nu accepta punerea in discutie a Bucovinei, care nu fusese mentionata in protocolul Ribbentrop-Molotov din 1939, au acceptat, ulterior, la 24-25 iunie, un compromis, acordand Rusiei doar nordul Bucovinei. Prima reactie a Germaniei a fost de a-si da acordul pentru anexarea Basarabiei, dar de a preciza ca anexarea Bucovinei era "ceva nou"; mai mult, Schulenburg a sugerat lui Molotov ca Romania ar putea accepta mai usor aceste cereri daca URSS ar inapoia Romaniei tezaurul trimis la Moscova; raspunsul lui Molotov sa fost ca Romania ar fi exploatat prea mult Basarabia. La 26 iunie, ora 22.00, printr-o nota ultimativa inaintata lui Gheorghe Davidescu, seful misiunii diplomatice romanesti la Moscova, Molotov cerea "inapoierea cu orice pret" a Basarabiei si cedarea partii de nord a Bucovinei catre Uniunea Sovietica; in caz contrar, ameninta cu recurgerea la forta. Nota avea atasata si o harta a teritoriilor revendicate, harta pe care Gheorghe Davidescu a refuzat sa o ridice si care includea si Tinutul Herta, în revendicarile sovietice, desi nu figurase niciodata in textul notei ultimative. Absenta hartii a condus la necunoasterea amplasarii granitelor sovietice, lucru care a pus autoritatile romanesti si trupele din Herta intr-o situatie tragica. Pusa in fata acestui ultimatum, Romania este lasata singura de toti cei pe care i-a solicitat: Franta era invinsa, Anglia era in pragul invaziei; Germania, Italia, Grecia si Iugoslavia cer Romaniei sa accepte conditiile, mai mult, sa nu submineze pacea regionala prin rezistenta militara. Singura tara care a promis sprijin Romaniei (avand in vedere un atac asupra Bulgariei) a fost Turcia. La 27 iunie se intrunesc doua doua Consilii de Coroana, in care se separa partizanii apararii cu orice pret a integritatii teritoriale si cei ai cedarii. Aparatorii teritoriului il aveau in frunte pe Nicolae Iorga: "Ne batem, blestem pe noi daca nu ne batem". cel de-l doilea Consiliu intrunit la 9 seara, va verdictul tragic: capitulare, votat cu 19 pentru, 6 contra si 1 abtinere. La 28 iunie, orele 11, guvernul roman comunica acceptarea dicatatului, cerand sovieticilor prelungirea termenului de evacuare, de patru zile incepand cu data de 28 iunie 1940; sovieticii fixeaza finalul retragerii pentru 3 iulie 1940, ora 14.00, ora Moscovei. 3.776.309 locuitori si o suprafata de 50.762 km2 din trupul Romaniei au fost lasate prada furiei oarbe a hoardelor rusesti. Armata Romana a fost umilita si demoralizata de o capitulare neconditionata fara lupta in fata unei hoarde anarhice care se intitula Armata Rosie; atacuri au venit si din partea elementelor comuniste, printre care, ucraineni si evrei. La 29 iunie, tancurile rusesti ataca abuziv Tinutul Herta impuscand patru soladti romani, din care 3 mortal; in telegrama militara romana trimisa la Bucuresti la 29 iunie orele 11, se specifica: "rusii au declarat ca au gresit ca au mers pana la Herta". Demersurile ministrului roman Gh. Davidescu si, ulterior, ale lui Grigire Gafencu, de retragere din Herta - teritoriu care nu facea parte nici din Basarabia nici din Bucovina, ci din vechiul regat - nu au avut rezultat pe langa puterea sovietica. Dupa anexarea celor trei provincii, zeci de mii de romani au fost impuscati sau deportati in Siberia si Kazahstan de catre autoritatile sovietice, care aveau nevoie numai de pamantul romanesc dar nu si de romani. Nordul Bucovinei, Tinutul Herta, nordul si sudul Basarabiei au fost incorporate, de catre Stalin, RSS Ucrainene; RSSA Moldoveneasca - ce facea deja parte din componenta URSS - a fost impartita in doua: o parte a fost incorporata Ucrainei, cealalta a fost alipita restului Basarabiei anexate, constituind RSSA Moldoveneasca, la data de 2 august 1940. (Florin Constantiniu - O istorie sincera a poporului roman, Ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti,2002; p.340-353) La 27 iunie 1940 Romania cedeaza URSS-ului, fara un foc de onoare, Basarabia, nordul Bucovinei si Tinutul Herta. Declarația Consiliului lărgit al Uniunii Scriitorilor din Moldova impotriva Pactului Ribbentrop-Molotov Consiliul Uniunii Scriitorilor din Moldova cu participarea reprezentanților altor uniuni și asociații de creație și profesionale, luând act de afirmațiile președintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, făcute în cadrul conferinței de presă din 11 iulie 2006, referitoare la Pactul Ribbentrop-Molotov și consecințele sale pentru Basarabia declară următoarele: - președintele R.Moldova, V.Voronin repune în circuit falsurile staliniste, promovate în perioada regimului sovietic comunist de ocupație, privind istoria, cultura și identitatea populației din Republica Moldova;   »» continuare Consecinta a Pactului Molotov-Ribbentrop.28 iunie 1940: URSS declara razboi Romaniei! Romania Libera, Vineri 24 Iunie 2005 28 iunie 1940. "Timpul", "Universul" si celelalte mari cotidiane ale vremii care apareau la Bucuresti, ca si in restul tarii, aveau prima lor pagina in chenar de doliu. Urma sa se produca primul mare rapt teritorial al acelui an de cumpana - ocuparea prin forta a Basarabiei si a nordului Bucovinei, de catre Uniunea Sovietica, in urma unui ultimatum deosebit de insolent. Imperiul sovietic cerea guvernului roman sa-i fie cedate Basarabia si nordul Bucovinei (in fapt, acestor teritorii li se va adauga si Tinutul Herta). Alternativa nu era explicit formulata in ultimatum, dar era suficient de transparenta: URSS declara razboi Romaniei!   »» continuare Ambasadorul Schulenburg, un destin tragic Ziua, 1 iulie 2006 Friederich-Werner von Schulenburg, pe banca acuzatilor, dupa atentatul ratat impotriva lui Adolf Hitler Cariera diplomatica a contelui von Schulenburg debutase inca dinaintea primului razboi mondial. In perioada interbelica, a fost ambasadorul Germaniei la Teheran si apoi la Bucuresti. La Moscova a fost trimis in 1934. A jucat un rol determinant in semnarea, in august 1939, a Tratatului de neagresiune germano-sovietic, intrat in istorie ca Pactul Ribbentrop-Molotov.   »» continuare Culisele Pactului Ribbentrop-Molotov in corespondenta diplomatica a Berlinului Ziua, 1 iulie 2006 Va prezentam in continuare transcrierea telegramelor referitoare la Bucovina din corespondenta diplomatica derulata, in iunie 1940, intre Ministerul German de Externe si Friedrich-Werner von Schulenburg, ambasadorul celui de-al Treilea Reich in Uniunea Sovietica.   »» continuare Culisele Pactului Ribbentrop-Molotov Ziua, 1 iulie 2006 Rapirea Bucovinei si negocierile ruso-germane Cu toate ca Bucovina nu facea parte din partajul oriental al Tratatului "Molotov-Ribbentrop", Stalin o dorea intre granitele URSS. In vara lui 1940, intre Moscova si Berlin s-au purtat negocieri intense cu privire la soarta acestei provincii, pe care - in ciuda insistentelor sovietice - nemtii nu doreau sa o lase in mana rusilor. In Bucovina, candva provincie austriaca, traia o numeroasa comunitate germana, pe care Hitler nu voia sa o abandoneze bolsevicilor. In timpul acestor tratative secrete, un rol important a jucat ambasadorul german in URSS, contele Friedrich-Werner von Schulenburg. Inainte de a fi trimis la post in capitala sovietica, Schulenburg fusese ambasador la Bucuresti. Ulterior, a incercat sa-si convinga superiorii ca atacarea URSS-ului este o greseala. Avertismentele sale nu au fost ascultate. Unul dintre sefii contraspionajului sovietic, Viktor Suvorov, a dezvaluit, insa, in 1989, intr-o carte publicata la Paris, ca, in vara lui 1941, si Stalin se pregatea sa-i atace pe germani. Generalul Jukov semnase inca de la 5 mai 1941 directiva prin care Armata Rosie urma sa atace Romania. Data atacului sovietic trebuia sa fie 12 iulie 1941. Hitler a fost, insa, mai iute. In pagina 4, schimbul de telegrame Ribbentrop-von Schulenburg.   »» continuare Traian Basescu condamna ferm Pactul Ribbentrop - Molotov O stire bomba a lovit ieri, de la Cotroceni, redactiile si mediile diplomatice internationale: "La implinirea a 65 de ani de la ultimatumul sovietic adresat autoritatilor romane, presedintele Romaniei, Traian Basescu, condamna ferm Pactul Ribbentrop - Molotov care a condus la anexarea Basarabiei si a nordului Bucovinei de catre URSS". Presedintele Traian Basescu a apreciat ca Romania "nu poate ignora suferintele indurate de fratii nostri de peste Prut ca urmare a unor fapte istorice grave", se arata in comunicatul citat. Totodata, presedintele Romaniei "se inclina cu respect in fata oamenilor care au trebuit sa invete sa traiasca zilnic cu suferinta, de la cea a separarii de familie la cea a dezradacinarii de limba si neam". Presedintia Romaniei a raspuns astfel nenumaratelor cereri ale romanilor, facute si prin intermediul ziarului ZIUA, indreptand o faradelege istorica. Prima condamnare oficiala de catre Romania a Pactului Stalin-Hitler are o insemnatate care va fi consemnata tot de istorie. Victor RONCEA (Preluat din Ziua, 29 iunie 2005, Traian Basescu, condamna ferm Pactul Ribbentrop - Molotov) 9 Mai - Tarul Imperiului Rosu isi serbeaza cu mare fast Victoria asupra Europei In limba rusa, Armata Rosie a eliberat popoarele Europei. In limba româna, Armata Rosie a invadat si distrus jumatate de Europa, transformând state libere si independente in sateliti sovietici, aruncand România in Evul Mediu! La 9 Mai 2005, in Piata Rosie, Regele Mihai al României si presedintele României au onorat "glorioasa Armata Rosie"! Avem motive de sarbatoare si bucurie : * "Armata Rosie eliberatoare" a ocupat România - jefuind, incendiind, omorând, violand si distrugând totul. * Intr-o jumătate de secol, comunistii adusi de sovietici si impusi prin alegeri falsificate, au infrânt poporul român prin teroare, arestari, executii, torturi, deportări in Siberia, infometare, dezinformare, distrugerea proprietatii private, darâmarea satelor, darâmarea bisericilor, a familiei, a credintei in Dumnezeu, invadarea intimitatii, spalarea creierelor, depersonalizare, dezumanizare. * Timp de 50 de ani, intreaga Românie a fost o imensa puscărie, un lagar de exterminare dominat de frică, frig si foame, din care poporul român a reusit sa evadeze in decembrie 1989, prin cea mai sângeroasă si mai radicală revolutie anticomunistă din Europa, pusa sub semnul: "mai bine mort decât comunist". Pentru România, cel de-al doilea razboi mondial se va termina când Pactul Hitler-Stalin (Ribbentrop-Molotov) va fi denuntat; cand Basarabia, Nordul Bucovinei, Nordul si Sudul Basarabiei, Tinutul Herta, Insula Serpilor si Tezaurul României de la Moscova vor reveni la Tara-Mamă. Cand ne vom pune cruci pe mormintele uitate ale românilor la Fântâna Albă, Tiganca, Lunca, Bălti, in Siberia, in Balta Brailei, la canal sau in gropile comune care au impânzit intreaga tara. Tările Baltice, respectandu-si popoarele, istoria si demnitatea, au refuzat sa participe la "sarbatoarea" unei crime impotriva umanitatii! România isi continua politica in genunchi, rusinoasa si umilitoare! Daca din partea FSN, aripa PD, nu ne asteptam la gesturi de onoare, ne asteptam, in schimb, la un gest de demnitate din partea Regelui Mihai! La 9 mai, să cinstim cum se cuvine Armata Româna, eliberatoare! La 9 mai, să cinstim cum se cuvine memoria martirilor si eroilor români! GID, 9 mai 2005. Apel international pentru denuntarea Pactului Ribbentrop-Molotov In aceste zile, cand multi au aniversat 60 de ani de la victoria impotriva Germaniei fasciste, locuitorii Europei de est nu pot sa nu-si aminteasca anul dinaintea inceperii celui de-al doilea razboi mondial. Atunci, ca o consecinta a Pactului Ribbentrop-Molotov, semnat de Germania fascista si URSS-ul stalinist, tari intregi si teritorii apartinand tarilor din Europa de Est au fost ocupate prin forta de Armata Rosie Sovietica si incorporate in URSS.   »» continuare 1940 - vara crucificarii noastre Traiam in admiratia uniformelor, in euforia serbarilor de la 8 iunie si ale anului aniversar - zece ani de glorioasa domnie a Majestatii Sale Regele. Monarhul ne zambea de pe calendarul de perete al anului 1940. Nimanui nu i-ar fi trecut prin minte ca anul acela avea sa fie - vai! - cel mai cumplit si mai rusinos din intreaga noastra istorie. Nici ca epoca pe care o glorifica imnul Frontului Renasterii Nationale era una intrata in agonie. Faceam abstractie ca incepuse "al doilea razboi mondial", ca se semnase pactul Molotov-Ribbentrop in care erau clauze secrete care ne priveau si pe noi. Eram convinsi ca "Linia Carol al II-lea" de la fruntariile de rasarit ale patriei, nu va putea fi strapunsa niciodata de "hoardele bolsevice". Traiam in mistica imnului Frontului, frisonam de patriotism: "Norii negri de pe cerul tarii noastre dragi/Luati de-un suflu nou, s-au risipit/Romania mare e azi si mai mare/Fiindca sufletul din ea s-a innoit/Pentru tine, tara iubita/ Facem azi cu totii juramant/Front de munca si credinta e pecetea unor vremuri noi..."   »» continuare Tratatul romano-rus, criticat de societatea civila Ziua, 17 iunie 2003 Societatea civila cere transparenta statului Mai multe organizatii civice cer, intr-un Apel remis redactiei mediatizarea textului Tratatului cu Federatia Rusa si a Declaratiei, dezavuand "practicile antidemocratice ale actualului Guvern al Romaniei". Guvernul este criticat pentru "refuzul de a aduce la cunostinta opiniei publice, a societatii civile si a partidelor politice textul parafat al Tratatului". Apelul este semnat de Liga Studentilor, Forumul Civic-National Roman, Uniunea Romanilor Bucovineni, Pro Basarabia si Bucovina, Societatea pentru Cultura si Literatura Romana in Bucovina, Societatea Culturala "Tinutul Herta", Comisia de Istorie a Celui de-al Doilea Razboi Mondial.   »» continuare Pactul Ribbentrop-Molotov-Tismaneanu Victor Roncea, Ziua, 29 decembrie 2007 -- Ce sens mai are acum condamnarea consecintelor Pactului Ribbentrop - Molotov, dupa modelul condamnarii comunismului, se intreaba, disperati, multi protagonisti ai societatii civile? Culmea, chiar din aceeasi tabara care a sustinut, in regim de propaganda in masa, "Raportul Tismaneanu", prin care se falsifica grosolan istoria reala a Romaniei. Corul vanatorilor de gologani si-a dat arama pe fata.   »» continuare Tratatul romano-rus trebuie sa iasa din ocultare Ziua, 17 iunie 2003 Societatea civila cere transparenta statului Mai multe organizatii civice cer, intr-un Apel remis redactiei mediatizarea textului Tratatului cu Federatia Rusa si a Declaratiei, dezavuand "practicile antidemocratice ale actualului Guvern al Romaniei". Guvernul este criticat pentru "refuzul de a aduce la cunostinta opiniei publice, a societatii civile si a partidelor politice textul parafat al Tratatului". Apelul este semnat de Liga Studentilor, Forumul Civic-National Roman, Uniunea Romanilor Bucovineni, Pro Basarabia si Bucovina, Societatea pentru Cultura si Literatura Romana in Bucovina, Societatea Culturala "Tinutul Herta", Comisia de Istorie a Celui de-al Doilea Razboi Mondial. Semnatarii cer si supunerea textului unei largi dezbateri publice nationale si "cheama organizatiile neguvernamentale, formatiunile politice si personalitatile vietii publice romanesti sa se ralieze acestui Apel, transmitand luarile lor de pozitie mass-media". De asemenea, se solicita "tuturor mijloacelor de informare in masa sa-si exerciteze functiile firesti intr-un stat democratic, suprimand autocenzura si deschizand paginile lor dezbaterii acestei probleme de interes national major". Apreciind ca relatiile cu Rusia reprezinta o prioritate a politicii noastre externe, semnatarii considera ca "normalizarea relatiilor bilaterale nu poate fi obtinuta prin escamotarea problemelor litigioase (problema Tezaurului) si a adevarurilor istorice (stabilirea responsabilitatilor in rapturilor teritoriale din 1940 si participarea in consecinta, a Romaniei la razboiul din Est in anii 1941-1944), asa cum o face forma parafata a Tratatului, ci, dimpotriva, prin recunoasterea, clarificarea si rezolvarea lor". (D.E.)   »» continuare Adevarata condamnare a Pactului Hitler-Stalin George Damian, Ziua, 29 decembrie 2007 -- Formula "denuntare" folosita in legatura cu "Pactul Ribbentrop-Molotov" este nefericit aleasa. In primul rand Romania nu poate "denunta" un acord international la care nu a fost parte semnatara. In al doilea rand formula "Pactul Ribbentrop-Molotov" este un eufemism - la urma urmei, Ribbentrop si Molotov nu au fost altceva decat ministrii de Externe ai celor mai mari dictatori care au ravasit vreodata Europa - Hitler si Stalin.   »» continuare »Rusia va denunta actul Ribbentrop-Molotov? »Adevãrul despre Ziua Victoriei »Razboiul listelor dintre Moscova si Bucuresti »Stalin, principalul redactor al Pactului germano-sovietic »Stalin, principalul redactor al Pactului germano-sovietic »Fara rezolutia lui Molotov »Condamnarea pactului Hitler-Stalin »Apel de solidaritate al Basarabenilor, Bucovinenilor, Hertenilor, Transnistrenilor »Rusia sfideaza Europa si America la aniversarea a 60 de ani de la Victorie »Regele Mihai cere condamnarea Pactului Ribbentrop - Molotov »Stalin si poporul rus - libertate ne-au adus »Consiliul Mondial Roman cere denuntarea Pactului Rusinii »Polonia: "Europa poate primi Republica Moldova" »Impotriva Pactului Hitler-Stalin si pentru o noua Ialta »SUA cer Rusiei sa repudieze Pactul Hitler-Stalin »65 de ani de la invadarea Romaniei de catre URSS »Cum au cocolosit Bucurestii si Moscova Pactul Stalin-Hitler »Istoricii subliniaza importanta condamnarii Pactului