Civicnet - Piata Universitatii

Stirea zilei

Anul unirii. 1918-2008: 90 de ani de la intemeierea Regatului România Mare! 27 Martie 2008 - Piata Universitatii, Bucuresti: 90 de ani de la Unirea cea Mare!

(click - poza marita)

27 Martie 1918 - Unirea Basarabiei cu România

Autorizarea paradei homosexualilor, contestata in instanta
[Bucuresti, 22 mai 2008] O organizatie nonguvernamentala pentru protectia copiilor a cerut instantei anularea autorizatiei emise de Primaria Capitalei pentru organizarea marsului homosexualilor, planificat sa aiba loc sambata. Cauza se va judeca in regim de urgenta vineri, 23 mai, orele 13:00, la sectia a IX-a, Contencios Administrativ, a Tribunalului Municipiului Bucuresti.

Motivandu-si actiunea prin "necesitatea protejarii minorilor de efectele propagandei homosexuale", Asociatia "Provita pentru nascuti si nenascuti" - filiala Bucuresti reclama anularea actului administrativ prin care Primaria Bucuresti a aprobat desfasurarea marsului public al homosexualilor.

Parada homosexualilor, organizata de Asociatia "Accept", este planificata sa aiba loc sambata, 24 mai, in incheierea manifestarilor "Gayfest 2008".

Reprezentantii organizatiei au emis urmatoarea expunere de motive:

DECLARATIE DE PRESA

Din experienta anilor trecuti, organizatia noastra considera ca parada homosexualilor are caracter obscen si provocator si ca scopul acesteia nu este cel declarat, "promovarea tolerantei si diversitatii", ci propaganda in favoarea relatiilor sexuale intre persoane de acelasi sex. Apreciem ca, in mod deliberat, organizatorii acestei parade dezinformeaza Primaria Capitalei, pentru a obtine autorizarea unei adunari publice ce incalca normele etice si morale si atenteaza la dezvoltarea fireasca a minorilor, care sunt lipsiti de discernamantul necesar pentru judecarea critica a unor astfel de manifestari.

Constitutia Romaniei confera deplina legitimitate cererii noastre. Articolul 26 al. (1) al Constitutiei prevede faptul ca "Autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si privata". Noi nu putem admite ca integritatea spirituala, morala si psihica a copiilor nostri si institutia familiei sa fie puse in pericol de astfel de manifestari care promoveaza comportamente deviante. Sunt binecunoscute problemele asociate acestui comportament, prezentat ipocrit drept "stil de viata alternativ si perfect normal", printre care media de viata cu pana la 25 de ani mai scazuta si riscul mult crescut la imbolnavirea de SIDA si alte boli cu transmitere sexuala ale homosexualilor, raportat la populatia heterosexuala.

Consideram solicitarea noastra si in acord cu legislatia C.E.D.O. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a recunoscut dreptul statelor de a interzice manifestarea publica a unei atitudini homosexuale sau de a proteja persoanele incapabile sa consimta liber la asemenea acte, cum ar fi majorii incapabili sau minorii.

In cazul Dudgeon contra Regatului Unit al Marii Britanii (1981), Curtea subliniaza faptul ca, in aspecte ale climatului moral in materia sexualitatii, autoritatile nationale pot avea legitimitatea de a isi exercita libertatea de actiune in sensul limitarii manifestarii lor. In acelasi caz, Curtea mai arata ca este legitim ca unul din scopurile legislatiei sa fie acela de a oferi protectie pentru membrii vulnerabili ai societatii, asa cum sunt tinerii, cu privire la consecintele practicilor homosexuale.

Astfel, protectia drepturilor si libertatilor celorlalti, facuta in sensul protejarii intereselor cu privire la morala publica si bunastarea persoanelor ori anumitor clase de indivizi care necesita o protectie speciala sub motive ca lipsa de maturitate sau de experienta, dizabilitati mintale sau stari de dependenta, ofera legitimitate statelor nationale de a oferi legi care reglementeaza si confera un cadru restrictiv pentru desfasurarea anumitor activitati ce aduc atingere moralei publice.

Faptul ca anumite masuri similare nu sunt considerate necesare in alte state membre ale Consiliului Europei nu inseamna ca acestea nu pot fi necesare in statul in cauza, intrucat cerintele morale si sociale sunt diferite, iar autoritatile guvernante trebuie sa tina cont de ele. Aceste cerinte se pot exprima inclusiv printr-o opozitie puternica, izvorata dintr-o convingere impartasita de un numar mare de membri responsabili ai comunitatii, opozitie ce poate reflecta o reprezentare a cerintelor de morala si a masurilor considerate de catre comunitate a fi necesare pentru a apara eficient standardele morale. Cel mai elocvent exemplu a fost interzicerea manifestatiei publice a homosexualilor si lesbienelor la Chisinau, in urma opozitiei vehemente a cetatenilor indignati.

Din aceste motive, Asociatia Provita Bucuresti, in urmarirea obiectivelor sale statutare si legitime de protejare si promovare a drepturilor copiilor, intelege sa conteste in instanta legalitatea paradei homosexualilor, cerand anularea autorizarii acesteia.

22 mai 2008

Presedintele Asociatiei, Bogdan I. Stanciu, 0728 673 673
prin Avocat Mihai Rapcea, 0727 673 376

27 Martie 1918 - Actul Unirii cu Basarabia

Votat de Sfatul Tarii la 27 martie St. V. 1918

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Tarii declara: Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunare, Marea Neagra si vechile granite cu Austria, rupta de Rusia acum o suta si mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric si dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-si hotarasca soarta lor de azi înainte si pentru totdeauna se uneste cu mama ei România.

Traiasca unirea Basarabiei cu România de-a pururi si totdeauna!

Presedintele Sfatului Tarii, Ion Inculet; Vice-presedinte, Pantelimon Halippa; Secretarul Sfatului Tarii I. Buzdugan

(preluare din www.cimec.ro/Istorie/Unire)

Lege asupra ratificãrii unirii Basarabiei cu România
(31 decembrie 1919)

Art. unic. Se ratificã, investindu-se cu putere de lege, decretul-lege nr. 842 din 9 aprilie 1918, publicat în "Monitorul oficial", nr. 8 din 10 aprilie 1918, privitor la unirea Basarabiei cu vechiul Regat al României, în cuprinderea urmãtoare:

Ferdinand I

Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţionalã, rege al României,
La toţi de faţã şi viitori, sãnãtate:

Sfatul Þãrii din Basarabia, în şedinţa de la 27 martie (9 aprilie) 1918, votând prin 86 de voturi pentru, contra 3, fiind şi 36 de abţineri, urmãtoarea rezoluţiune:

"În numele poporului Basarabiei Sfatul Þãrii declarã:

Republica Democraticã Moldoveneascã (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunãre, Marea Neagrã şi vechile graniţe cu Austria, ruptã de Rusia acum o sutã şi mai bine de ani din trupul vechei Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului cã noroadele singure sã-şi hotãreascã soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna,

Se uneşte cu mama sa România."

ªi prezidentul Consilului nostru declarând cã: "În numele poporului român şi al regelui, M.S. Ferdinand I al României, ia act de acest vot quasi unanim şi declarã la rândul lui Basarabia unitã cu România de veci şi indivizibilã".

Dat în Iaşi, la 9 aprilie 1918.

Preşedintele Consiliului de Miniştri, A. Marghiloman.
Ministru de justiţie, D. Dobrescu.

Aceastã lege s-a votat de Adunarea Deputaţilor în şedinţa de la 29 decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamaţiuni.
Preşedinte, N. Iorga.
Secretar, Teodosie Bârca.

Aceastã lege s-a votat de Senat în şedinţa de la 29 decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamaţiuni.
P. Preşedinte, Dr. C. ªumuleanu.
Secretar, I. Balbareu.

Promulgãm aceastã lege şi ordonãm ca ea sã fie investitã cu sigiliul statului şi publicatã în "Monitorul oficial".

Dat în Bucureşti, la 31 decembrie 1919.

"Monitorul oficial", din 1 ianuarie 1920

(preluare din www.unibuc.ro/eBooks/istorie)

Rostind Basarabia, dupa 90 de ani
«A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominatiei rusesti. Numele Basarab si Basarabeni exista cu mult inaintea vremii in care acest pamant devenise romanesc; acest nume singur este o istorie intreaga.»
(Mihai Eminescu)

«Basarabia e pamant romanesc. E pamantul lui Stefan cel Mare. Imi pare rau, eu sunt mai savant ca Stefan cel Mare. Dar, pe langa el, eu sunt un maturator. Si n-am eu dreptul sa renunt la pamantul asta. Daca-mi scoateti ochii, se gaseste vreun roman sa ma duca la mancare, la culcare si sa-mi dea sa mananc. Si nici atunci nu recunosc ca Basarabia e ruseasca.»

(Petre Tutea)

«Daca ar fi existat o vointa politica manifestata din partea Romaniei, atunci demult Moldova s-ar fi intors in componenta Romaniei. Daca ar fi existat o astfel de tendinta nationala, de reunificare a teritoriului sau, ea ar fi obtinut aceasta. Rusia nu este astazi in stare sa se impotriveasca.»

(Vladimir Bucovski, Brasov, 2006) »» continuare

"Declaratia de la Budapesta" din iunie 1989 si Autonomia
In "Declaratia de la Budapesta", din iunie 1989, se formuleaza ideea ca romanii si maghiarii s-ar fi format in acelasi spatiu geografic si ca Transilvania ar fi "un spatiu de complementaritate" drept pentru care "zona" are nevoie de garantia "autonomiei" pentru a se dezvolta independent.

Semnatarii initiali au fost, din partea romaneasca, Stelian Balanescu (din partea Cercului Roman din R.F.G.), Mihnea Berindei (vice-presedinte al Ligii pentru apararea drepturilo omului in Romania - LDHR, Paris), Ariadna Combes (vicepresedinte LDHR, fiica Doinei Cornea), Ion Vianu (LDHR - Elvetia), Dinu Zamfirescu (din partea Partidului National Liberal), Mihai Korne (directorul revistei "Lupta" - Paris).

Din partea maghiara, au semnat lideri ai Frontului Democratic Maghiar (Antal G. Laszlo, Balogh Julia, Biro Gaspar, Fur Lajos, Keszthely Gyula, Molnar Gustav, Illyes Maria si viitorul ministrul de externe, Geza Jeszinsky).

Geza Jeszinsky va fi arhitectul ideii transformarii, prin mijloace economice, a regiunii Transilvaniei in zona de complementaritate a Ungariei: »» continuare

MOLDOVENISMUL, UN CONCEPT ANTIROMÂNESC: De la Stalin si imperialismul rus la Voronin si Renate Weber
Civic Media 23 Octombrie 2007
Conceptul de identitate si limba moldoveneasca si modul în care a fost el implementat în rândul populatiei românesti de la est de Prut stârneste, din când în când, luari de pozitie polemice. Istoricul aparitiei si cel al evolutiei sale sunt însa mai putin cunoscute. Revista Magazin istoric a publicat, în cei 40 de ani de la aparitie, marturii, documente si întâmplari din viata românilor din Basarabia. Le adaugam acum aceste pagini consacrate subiectului enuntat mai sus.
Motto: "Traiasca Republica Autonoma Sovietica Socialista Moldoveneasca, leaganul României Sovietice". »» continuare

Un dezastru al diplomatiei romanesti
George Damian, Ziua, 20 octombrie 2007
-- Departe de mine gandul ca toti angajatii Ministerului Afacerilor Externe ar fi neghiobi sau ticalosi. Insa de vreo doi ani de zile diplomatia romaneasca schioapata ingrozitor.

De la dubioasa "light romanian" a fostului ministru de Externe Mihai Razvan Ungureanu, am ajuns direct la "limba moldoveneasca" a actualului sef al diplomatiei romanesti, Adrian Cioroianu. Evolutia diplomatiei romanesti pare sa mearga din rau in mai rau. La o prima vedere nu ar fi fost nevoie de explicatii pentru doi ministri cu pregatire de istorici de ce nu trebuie recunoscuta oficial existenta "limbii moldovenesti". »» continuare

Eroii de la Nistru, cetateni de onoare la Chisinau si Bucuresti
Fostii detinuti politici ai regimului separatist rusofon de la Tiraspol, Alexandru Lesco, Tudor Petrov-Popa, Andrei Ivantoc si Ilie Ilascu au devenit de ieri si cetateni de onoare ai Chisinaului, conform unei decizii aprobate de Consiliul Municipal Chisinau la initiativa primarului Dorin Chirtoaca, informeaza ACM. Propunerea decernarii acestui titlu a fost luata în cadrul primei întrevederi a noului primar al Chisinaului, Dorin Chirtoaca, cu primarul Bucurestiului, Adrian Videanu, imediat dupa alegerea sa la sfarsitul lunii iunie. La întalnirea de la Bucuresti, reprezentantii Asociatiei Civic Media au propus edililor ca cele doua capitele romanesti sa se înfrateasca simbolic si prin conferirea acestei distinctii celor trei eroi romani.

Propunerea Civic Media s-a concretizat la Bucuresti pe 12 iulie, cand Alexandru Lesco, Tudor Popa si Andrei Ivantoc au primit din partea primarului general ala Capitalei Adrian Videanu titlul de "Cetatean de Onoare al municipiului Bucuresti". Cei trei au fost decoratI sI de presedintele Traian Basescu cu Ordinul National "Steaua Romaniei" pentru "patriotismul, eroismul si taria morala de care au dat dovada". Dorin Chirtoaca le-a conferit ieri distinctia "pentru curajul lor si înalta tinuta morala". Sedinta nu a fost lipsita de incidente. Valeri Klimenko, reprezentantul formatiunii rusofone Ravnopravie s-a opus declarand: "Prin decizia de astazi punetI umarul la alipirea Moldovei de Romania si nimic altceva". Curtea Europeana pentru Drepturile Omului a condamnat în 2004 Federatia Rusa si Moldova pentru încarcerarea abuziva a celor patru cetateni romani, închisi ilegal de la 9 pana la 15 ani.
www.civicmedia.ro