Literatura și detenție

MIHAI RADULESCU ALEXANDRU TOMESCU STANCIU STROIA Foto: © Dinu Lazar Doamne, fă din suferintă pod de aur, pod înalt. Fă din lacrimă velintă ca-ntr-un pat adânc si cald. Din lovirile nedrepte faguri facă-se si vin. Din înfrângeri, scări si trepte, din căderi, urcus alpin. (Metanie, Radu Gyr) Mihai Rădulescu, biografie Copil unic al lui Dumitru (n. Bechet)si Toni (n. Brăila), Mihai Rădulescu s-a născut în Bucuresti la 15 mai 1936. Tatăl, functionar modest, si mama, casnică, s-au preocupat cu mare atentie de educatia copilului care si-a început scolarizarea la Maison des Français, scoală primară a statului francez, a continuat-o la Lycée Français, până în anul 1948, când liceul a fost desfiintat de regimul comunist. Si-a încheiat studiile liceale la Liceul Matei Basarab. Tot în 1948 a fost nationalizat si anticariatul de cărti si tablouri al părintelui său ("Văpaia"), înfiintat la încheierea războiului. Tatăl a stat 2 ani fără servici, după care a redevenit functionar. A scris foarte multă literatură, dramaturgie, a tradus din limba franceză, a publicat: "Popa Borcea" si "La barbut", ambele la editura Vremea, si câteva dictionare de personaje (din operele lui Rebreanu, Filimon, Duiliu Zamfirescu), ca si volume de proză si teatru, la Editura Ramida si la altele.   »» continuare MIHAI RADULESCU Literatura si detentie Schite si Povestiri Poezii Morții noștri vii din temnițe Sânge pe Râul Doamnei Alte scrieri Preoți în cătușe Simțuri și puteri necunoscute O spovedanie fără precedent Politica lui Dumnezeu Creștinul și canibalii Glasul nevinovăției pedepsite Luna de toamnă A da un coltuc de pâine e o crimă Marea lepădare. Cum ajungi victimă Marea lepădare. Cum ajungi erou Cititorii din pustie Reabilitarea unui preot fost deținut politic ALEXANDRU TOMESCU Revista Alternativa Povestiri (din cartea in pregatire "Sa stii sa privesti") STANCIU STROIA Cartea «My Second University: Memories from Romanian Communist Prisons» («A Doua Mea Facultate: Amintiri din Inchisori Comuniste Romanesti») reprezinta o voce a intregii generatii staliniste si contribuie la marturia existentei Holocaustului Rosu. Este un documentar scris in memoria tuturor victimelor uitate ale inchisorilor comuniste din Romania. . . Cum este posibila adaptarea la o captivitate nemeritata, incercarea de revenire la normalitate si reusita din final? My Second University ne prezinta acest episod cu rezonanta universala, amintindu-ne despre forta spiritului uman in conditii de adversitate. . . . Dupa instalarea in 1945 a regimului comunist in Romania, Dr. Stanciu Stroia refuza intrarea in partid, suferind umilinte profesionale si persecutie politica. Arestat in 1951 si condamnat la 7 ani de inchisoare, doctorului ii sunt nationalizate casa si pamantul, ii este exilata familia si confiscat cabinetul medical. Bolnav de scorbut, reuseste sa supravietuiasca ororilor inchisorii si are taria sa-si scrie amintirile, in pofida riscului de a fi rearestat. . . De asemenea, My Second University contine o introducere istorica, treizeci si sase de pagini de fotografii, documente si harti inedite, o lista publicata in premiera cu numele a o mie de detinuti politici fagaraseni, precum si fragmente din interviuri luate altor victime ale represiunii comuniste. . . . (reproducere: "Jilava Prison Bed" de Mel Chin, 1982) Opera de arta "Jilava Prison Bed for Father Gheorghe Calciu-Dumitreasa" a artistului Mel Chin este parte a expozitiei "Embedded Metaphor" de la "Pittsburgh Center for the Arts" din 21 Martie 1982. A fost initial conceputa pentru o expozitie a "Amnesty International" din 1982, care a atras atentia asupra situatiei prizonierilor politici. Site oficial: My Second University A documentary written in memory of all of the forgotten victims of Romania s Communist prisons, who never had the chance to tell their stories Vadim Pirogan, Boris Movilă Destine Românești, Vadim Pirogan, Boris Movilă (Chișinău 2003) Pierduti in intuneric Vadim Pirogan Inchin aceasta lucrare lui Ilie Ilascu si fratilor sai de suferinte din puscaria din Tiraspol, barbatilor neamului nostru romanesc, care nu s-au lasat invinsi si sufar mai departe, cu dorinta nestramutata de adevar, dreptate si de libertate! Slava lor ! O incercare de drama   »» continuare CALVARUL de Vadim Pirogan, Valentin Șerbacov Dorm eroii somn ușor, înșirând ca la paradă, frunți culcate lângă zbor, brațe care-au fost să cadă. Ard luceferi în caștani peste cruci, peste morminte, anii lor, frumoșii ani, râd în hârci și oseminte. Cimitir - Andrei Ciurunga Victoria comunismului în multe țări era întotdeauna corelată cu distrugerea în masă a populației. Comuniștii doreau să schimbe întreaga societate. Întâi au distrus elitele conducătoare... Apoi regimul comunist, ca și regimul nazist, și de altfel ca orice regim totalitar, - a mers până la a schimba structura societății prin distrugerea masivă a unor straturi ale populației... Ei distrugeau categorii sociale, nu indivizi. Distrugeau pe cei mai buni țărani, pe cei mai buni muncitori, pe cei mai buni intelectuali, elita oricărei clase, care ar fi putut avea un grad mai mare de independență. De la început, scopul principal a fost acela de a distruge orice formă de rezistență a societății... V.Bukovski la Sighet, 2002 Nu se poate admite ca grozăviile trecutului să fie date uitării. Ceea ce s-a petrecut este o prevenire. Trebuie să ne amintim tot timpul de trecut. El a existat, s-a dovedit posibil și această posibilitate rămâne. Pericolul constă în refuzul de a ști, în tendința de a uita și în a nu crede că toate acestea s-au petrecut în realitate. Karl Jaspers Calvarul Vadim Pirogan Sergiu Grossu - 86! Scriitor, publicist, disident, patriot "Este un roman basarabean, care ne face cinste. Are darul scrisului si al vorbirii si cum cauza noastra trebuie sustinuta si de aici inainte, noi avem tot interesul sa-l stim angajat..." Pan Halippa Și stă cu lanțuri la picioare, Căci spiritul uitînd ce-i mersul, Străbate-n iureș universul Și-i liber, spiritul, să zboare. (Doar trupul sufera zăvoare, Sergiu Grossu)   »» continuare Vadim Pirogan Vadim Pirogan, n. 1924 este președintele Asociației Victimelor Regimului Communist si a Veteranilor de Razboi ai Armatei Romane din Republica Moldova din 1999. A fost ales dupa decesul patriotului roman Dumitru Crihan, fiul lui Anton Crihan care a facut Unirea Basarabiei cu Romania în 1918. Vadim Pirogan s-a nascut la Bălți din parinti țărani. Tatăl Stefan, din satul Rădoaia a participat la primul război mondial în armata țarului la Odessa, "conțopist" și a luat parte la evenimentele Unirii. In 1923-34 este ales de 3 ori primar al orașului Bălți, fiind om cinstit și drept. A fost în partidul lui Constantin Stere, cel mai mare om politic pe care l-a avut Basarabia. Prin casa facuta din nuiele a lui Stefan Pirogan de la Pamanteni, Balti au trecut pameni de vaza: Constantin Stere, Pan Halipa, Anton Crihan, Mos Ion Codreanu, Ion Pelivan, Emanuil Cateli, Costache Leanca, fosti deputati în Parlamentul Tării, pana in 1940, azi trecuti sub valurile uitarii.   »» continuare Amintiri din infernul sovietic Vadim Pirogan, Memoria, Revista gândirii arestate, Nr. 54 Bătrânul deținut politic, fost ștabs-căpitan în armata albă (țaristă), condusă de Kornilov, mă învăța cum să rezist în lagărul Taișet din regiunea Irkutsk. - Să știi, măi băiete, că aici se dă o luptă pe viață și pe moarte! Dacă vrei să scapi, să rămâi teafăr, trebuie să fii șiret, viclean, să-ți pui strajă gurii. Legea lagărului: N-am văzut, n-am auzit, nu știu, nu înțeleg! Chiar dacă te omoară în bătăi, taci din gură! N-ai văzut, nu știi!... A venit toamna, au dat gerurile. Zăpada a căzut devreme, era octombrie și eu mai stăteam aici, în colonia-spital. Într-o seară am fost chemat la "trudilă" (omul, și el deținut, care executa cerințele șefilor enkavediști, ne trimitea în alte lagăre, întocmea actele de eliberare...).   »» continuare Fragmente din calvarul unei vieți, Mihai Maxim Lencă Memoriile lui Mihai Leancă, din satul Movileni, comuna Cuhnești, județul Bălți, începute în secret la tinerețe și definitivate la vârsta pensionării, în primii ani de după căderea URSS, urmăresc destinul său, ca tânăr român din Basarabia reocupată în 1944. Pornind de la dramatica experiență personală, textul abundă în informații despre teroarea stalinistă, atât în viața civilă cât și în universul concentraționar. Cutremurătoare și, din punct de vedere documentar, unică este relatarea despre expediția strict secretă organizată de CC al PCUS pentru descoperirea zăcămintelor necesare fabricării primei bombe atomice de către URSS, al cărei neprevăzut supraviețuitor a fost Mihai Leancă (cap. Taina expediției polare). Istoria trăită capătă, datorită talentului nativ al naratorului, forme beletristice, chiar de roman popular. Autorul a refăcut scene, a reconstituit dialoguri și menține permanent tensiunea epică. Semnificativ este faptul că cele mai multe pagini sunt consacrate erosului, detașându-se ipostaze ale intervenției monstruosului mecanism totalitar în viața intimă a indivizilor. Dactilograma, a cărei realizare a fost sponsorizată inițial de Fundația Soros Moldova, a fost primită de la autor prin Fundația Culturală Ginta Latină Iași, președinte dr. Vlad Bejan, modificată în sensul adaptării la normele ortografice și de limbă literară. Protejând autenticitatea informației documentare, am căutat a păstra, în același timp, culoarea graiului moldovenesc, spiritul de povestire populară al textului. Ioan RĂDUCEA, 16 iunie 2001, Iași Fragmente din calvarul unei vieți Lupii. Amintiri din copilărie de Margareta Cemârtan-Spânu "Nici un roman și nici un film artistic nu vor fi în stare să redea vreodată calvarul siberian, infernul bolșevic prin care a trecut poporul nostru și atâtea altele popoare subjugate de satana roșie. Margareta Cemârtan-Spânu este una din victimele criminalului regim stalinist. Iar tragicul ei destin reprezintă imaginea dramei întregii Basarabii. Întâlnim în "Amintiri din copilărie" care sunt o față opusă luminoasei copilării descrisă de Creangă, pagini tulburătoare pe care le putea așterne pe hârtie numai un suflet ale cărui frumusețe și puritate au fost adânc rănite în copilărie și adolescență. Jilăvindu-mi-s-au ochii și inima, citind, bunăoară, episodul cu acel mirific măr dulce și rumen adus de cineva din Basarabia la marginea înghețată a lumii, în Kurgan, măr pe care nimeni din familie deportată nu îndrăznea să-l consume în dorința de a se bucura cât mai îndelung de fermecătoarea mireasmă care le amintea de casa părintească, de țara din care fuseseră izgoniți pentru "vina" de-a fi fost niște buni gospodari și de-a avea niște rude peste Prut. Trebuie să ai o inimă de piatră să nu vibrezi cu toată ființa lecturând asemeni pagini. Bineînțeles că, în ansamblul ei, cartea nu are pretenții curat literare, mai ales că acolo-n Siberia, a fost răstignită nu numai ființa noastră fizică, ci și cea a limbii. Destule pagini, însă, captivează prin tragismul trăirii directe a unei realități concrete - barbare prin cruzimea ei. Cartea este o însângerată atenționare - uitând calvarul bolșevic, riscăm să-l trăim din nou." Grigore VIERU Lupii. Amintiri din copilărie de Margareta Cemârtan-Spânu DR. VLAD BEJAN de Vadim Pirogan S-a născut în localitatea Poiana, comuna Cotigenii Mari, județul Soroca din Basarabia (în prezent Republica Moldova), într-o familie cu 7 copii. Tatăl, Victor a fost preot, iar mama, Sofia, învățătoare. A început școala primară în comuna Cotigenii Mari, a continuat-o la mănăstirea Cușelăuca, județul Soroca, din 1933 a intrat la liceul "Ion Creangă" din orașul Bălți, iar apoi la Liceul "B. P. Hașdeu" din Chișinău. În anii de liceu a făcut parte din organizația de cercetășie și apoi de străjerie. Elev fiind a fost atras de preocupări literare și astfel în anii 1938-1939, a condus revista elevilor liceului "Ion Creangă", Crenguța, iar la Chișinău, revista Licurici (1941-1942). În 1940, întreaga familie a rămas sub ocupație sovietică, pentru ca în 1944 să se refugieze în țară.   »» continuare Amintiri din temnită Ion Diaconescu, Memoria, Revista gândirii arestate, Nr. 55-56 Astfel, pe la începutul lui iulie 1957, am intrat în micul dar sinistrul penitenciar de la Râmnicu Sărat unde îmi voi petrece ultimii cinci ani și jumătate de detenție. A fost ultima perioadă de pușcărie, dar cea mai amară, oribil de amară!! Metode noi de exterminare: izolarea totală Nu-mi amintesc precis cum s-au desfășurat lucrurile după intrarea noastră pe ușa clădirii penitenciarului de la Râmnicu Sărat, până m-am trezit de unul singur în noua mea celulă. Parcă am trecut printr-o cameră de triere unde am fost echipat cu haine obișnuite de pușcăriaș și, după percheziția de rigoare, mi s-a luat tot bagajul, rămânând "în dotare" cu ce aveam pe mine. Îmi amintesc totuși cu precizie graba și atmosfera conspirativă în care se executau toate aceste operații, mai teribil ca la Securitate! De asemenea, în ciuda vitezei cu care am traversat distanța de la intrare până la ușa celulei, am putut să zăresc înfățișarea interioară a clădirii.   »» continuare Însemnări despre închisorile mele Viorel Tănase , Memoria, Revista gândirii arestate, Nr. 53 Funcționam în serviciul de control al Ministerului de Finanțe, fiind repartizat pe lângă Administrația financiară a județului Sibiu. În toamna anului 1948, prin luna septembrie, sunt chemat la Securitate, unde sunt primit de colonelul Crăciun Gheorghe, șeful Securității din județ. Acesta îmi cere să mă interesez de niște persoane - legionari - care erau urmăriți, cerându-mi să-l ajut la prinderea lor, mai spunându-mi că dacă aflu unde sunt, "acest lucru îmi va ajuta în viitor". I-am răspuns că nu cunosc și că nu am nicio legătură cu persoanele căutate și că în primul rând eu am serviciul meu în Ministerul de Finanțe, și deci refuz categoric de a intra sub orice formă în serviciul Securității. A rămas nemulțumit de acest răspuns.   »» continuare Amintiri - traind printre romani si sovietici Valentina Caraion Memoria, Revista gândirii arestate, Nr. 23 Memoria, Revista gândirii arestate, Nr. 24 Am sa incep prin a vorbi despre parintii mei. Mama era originara din Basarabia, din Cetatea Alba. Era fiica unui negustor instarit si a capatat educatia cuvenita. Dupa terminarea liceului a plecat la Odesa, sa urmeze Facultatea de Drept. Era o fata frumoasa, poate putin cam voinica. La Odesa, oras renumit pentru fetele lui frumoase, a facut o cura de slabire cu consecinte care au urmarit-o toata viata si care au dus, la batranete, la o boala a sangelui, de pe urma careia a si murit. Pe vremea aceea Basarabia era inca sub stapanire ruseasca. Un an mai tarziu a izbucnit primul razboi mondial si mama s- a intors urgent acasa. La sfarsitul razboiului, Basarabia a revenit la patria mama, Romania, si la scurt timp dupa aceea, mama a plecat sa-si continue studiile la Viena, de data aceasta la Academia Comerciala.   »» continuare Icoane doborâte Memoria, Revista gândirii arestate, Nr. 27 Stefan Popovici sufla în tară-un vânt de nebunie ateii dărâmau, tăiau din temelie orase, sate, suflete, biserici c-asa le-a spus tătucul Ilici plângeau neputinciosi bătrâni pe trepte iar preotii erau goniti cu pietre altarele cădeau peste popor masinile zdrobeau în dintii lor sfintele ziduri, inima cetătii se instalase era strâmbătătii un singur zid rămase în picioare soldatii se luptau ca să-l doboare; de pe-o icoană-un chip îi privea trist si bun si iertător de oameni: CRIST!   »» continuare Romani impotriva romanilor Daniel Iftene, Romania Libera, Sambata 03 Iunie 2006 Comunism si represiune in Romania. Istoria tematica a unui fratricid national (volum coordonat de Ruxandra Cesereanu, Iasi, Editura Polirom) va fi lansat la Targul de carte din iunie, la Bucuresti. Volumul cuprinde saptesprezece studii tematice, axate pe analiza comunismului romanesc si a represiunii din Romania. Dintre aceste studii amintim cateva: Securitatea si mostenirea sa (Marius Oprea), Canalul Mortii (Doina Jela), Deportarile din perioada stalinista (Smaranda Vultur), Persecutia psihiatrica a opozantilor si dizidentilor (Ion Vianu), Videologia lui Nicolae Ceausescu (Adrian Cioroianu). In grupajul care urmeaza publicam doua din studiile prezente in volum (axate pe greva minerilor din august 1977 si pe revolta muncitorilor brasoveni din noiembrie 1987), acestea apartinand unor foarte tineri cercetatori formati de Ruxandra Cesereanu.   »» continuare Pseudoromânia. Conspirarea deconspirarii. Interviuri acordate lui Liviu Vălenas, Editura VOG, Bucuresti, colectia Controverse PREFAŢA AUTORULUI Am purtat conversațiile din această carte cu gândul că schimbul de păreri asupra unei serii de subiecte care-i preocupă pe compatrioții noștri i-ar putea ajuta pe cei care au trăit izolați în închisoarea care a fost România și în starea de orbire produsă de teroarea ideologică, să înțeleagă mai bine ceea ce s’a petrecut cu ei în ultima jumătate de veac și să-și explice cauzele stării în care se mai află încă, și ei, și Ţara. Vederi ale unor români care-și pot privi istoria, țara și compatrioții din perspectiva pe care le-o oferă dubla cunoaștere a totalitarismului marxist și a orizonturilor senine ale Occidentului, dialogurile noastre sunt destinate celor care vor să se emancipeze de stereotipurile doctrinale și au ambiția să facă analize întemeiate pe o judecată independentă. Am urmărit să le oferim repere clarificatoare pentru semnificația faptelor și să le ușurăm articularea ideilor - fără de care cercetarea realității nu duce la stabilirea adevărului.   »» continuare »My Second University: Memories from Romanian Communist Prisons »"Black Book of Communism - Crimes, Terror and Repression"