Universul concentrationar

"Pentru a iesi dintr-un univers concentrationar - si nu e neaparat nevoie sa fie un lagar, o temnita ori o alta forma de incarcerare; teoria se aplica oricarui tip de produs al totalitarismului - exista solutia (mistica) a credintei." (Nicolae Steinhardt) Harta gulagului romanesc Patimile după Pitești, Paul Goma, (27 aprilie 2004) (preluat cu permisiunea autorului de pe Paul Goma | Sit Webistic) Drama surghiunitilor de la Canalul dintre Dunare si Mare Ziua de Constanta, 30 Iunie 2006 In doar patru ani (1949-1953) sute de mii de oameni au fost decimati in Dobrogea # Pe Canalul Dunare-Marea Neagra a curs mai intai sange si abia apoi Dunarea # Comunismul s-a bazat pe minciuna, impostura, dedublare si faradelege, se arata in Raportul lui Vladimir Tismaneanu. Dovezile sunt crunte, infiorand si cele mai reci suflete. Tortura la care au fost supusi mii de oameni in coloniile insirate de-a lungul Canalului Dunare-Marea Neagra este o pata neagra in istoria Romaniei. Incarcerarea se facea dupa nevoile Canalului si nu dupa vina anumitor "elemente dusmanoase regimului". Constructia Canalului Dunare-Marea Neagra a fost decisa in sedinta Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman din 25 mai 1949. S-au facut asigurari ca actiunea urma sa faca parte din "programul de reconstructie economica a tarii". Mai mult, se preciza ca astfel "se construieste socialismul". Scopurile declarate "transportul cel mai ieftin si mai scurt pe apa spre Marea Neagra, industrializarea regiunii de S-E a tarii, asanarea Vaii Carasu si combaterea secetei care ameninta zona", au fost nobile. Mijloacele folosite de regim pentru "infaptuirea idealului" au fost abjecte.   »» continuare Rebeliunea de la Gherla Ovidiu Vasilescu, Memoria, Revista gândirii arestate, Nr. 44-45 Era o zi superbă, o zi maiestuoasă aș spune, când fără îndoială morții "trăiesc" fericirea învierii lor primenindu-și mormintele cu faldurile acelei lumini aproape nemaivăzute și când viii trăiesc sfânta nebunie de a pieri cât mai eroic în splendoarea acelei binecuvântări naturale. Parcă niciodată dorința de viață nu s-a conjugat într-un chip atât de misterios cu dorința sinceră de a înfăptui lucruri mărețe, eroice, ori pur și simplu de a dori sincer o răzmeriță în chip de sărbătoare pentru care să mori fericit. Celula mea, în mod cu totul neașteptat, nu mai avea gratii și nici oblonul din lemn masiv, care obstrucționa firava lumină ce s-ar fi putut strecura printre dreve. Aveam, în sfârșit, atâta lumină încât mucegaiul și petele de sânge care mai stăruiau pe pereți dispăruseră pur și simplu! Totul părea nou și imaculat, alb și prietenos! Văd, cum eram așezat pe colț, tot rândul camerelor din stânga mea, fereastră cu fereastră, vreo 10 la număr pe trei etaje. Culmea! Nici o fereastră nu mai avea obloane; brusc ziua s-a întunecat, cerul a devenit negru, mohorât și acoperit cu nori grei.   »» continuare Galaxia torturii Ecaterina Ionescu, Memoria, Revista gândirii arestate, Nr. 41-41 Aicea nu-mi spune nimeni pe nume. Trec sutele de ani la-ntâmplare. Aicea sunt: mă, ăla, un oarecare, Apoi cad iar în bezne postume (Radu Gyr, Poveste) O surpriză deosebită a fost pentru mine când, de pe coperta unei cărți frumoase și simple, un nume îmi atrage atenția: Florin Constantin Pavlovici. Într-adevăr este colegul meu de la Facultatea de Ziaristică. În sfârșit, a catadixit să scrie calvarul recluziunii sale. Titlul este direct, didactic, limpede: Tortura pe înțelesul tuturor*.   »» continuare Torturați și torționari Ioana Raluca Voicu-Arnăuțoiu, Memoria, Revista gândirii arestate, Nr. Moto: "Este ora 2 noaptea; cel puțin fac apel să fiu amânat pe mâine; sunt în a 24-a zi în care nopțile mă scol din jumătate în jumătate de oră, suferind de lombosciatică pe un pat de ciment cu saltea subțire" (Ion Mihalache, declarație consemnată în timpul anchetei din 6 august 1947; Dosar nr. 4001, vol.3, pag.131,-A.SRI). În vara anului 1949 au început arestările celor implicați sau numai bănuiți că ar fi fost implicați în organizarea și activitatea propriu-zisă a grupului de rezistență de la Nucșoara, condus de Toma Arnăuțoiu. Închisoarea din Pitești a fost unul din locurile unde Securitatea a efectuat anchetarea arestaților aduși din satele de pe valea Râului Doamnei. Destinul lor dramatic i-a ferit, totuși, de încercarea cumplită a "reeducării".   »» continuare Râmnicu Sărat - cea mai odioasă închisoare Cicerone Ionitoiu, Memoria, Revista gândirii arestate, Nr. 55-56 Atributele care pot defini răul absolut în limba română cred că sunt depășite de ceea ce s-a petrecut acolo. Numai mintea diabolică a lui Alexandru Nicolschi putea născoci metode și găsi locuri de tortură, unele mai grozave decât altele, și să-l facă să regrete că n-a știut în 1949 că o să urmeze 1989. Așa de strâmtă îi era judecata acestei specii din ordinul primatelor care nu vedea decât sânge și oameni schilodiți, fără să se gândească și la un mâine care este permanent și cu nimic nu poate fi împiedicat.   »» continuare 55 ani de la deportarea in Baragan Romania Libera, 24 Iunie 2006 In noaptea de 17-18 iunie 1951 de Ziua Rusaliilor au fost arestate din judetele Timis, Caras-Severin si Mehedinti din 258 sate un numar de 40.320 persoane din care grupurile cele mai numeroase au fost: 19.034 chiaburi, 8477 refugiati din Basarabia, Nordul Bucovinei si Tinutul Herta, 3557 macedoneni, 2601 germani, 1054 sarbi si alte categorii cu un numar mai mic de persoane. Operatiunea de arestare a inceput dupa ora 24 cand in fiecare casa s-au prezentat militieni, armata si civili care au ridicat actele si au lasat in urma lor cate o santinela inarmata pentru ca arestatii sa nu fuga. Dupa ce am fost imbarcati in carute, am fost dusi la gara cu santinele in jurul nostru.   »» continuare Amintirile pot lua azi o forma concreta Claudiu G. Matasa/ Holywood, 11/20/2005 De curand s’au implinit treizeci de ani de cand Alexandr Soljenitin a facut cunoscut Occidentului tragedia lagarelor concentrationare comuniste (Arhipelagul Gulag) si o jumatate de secol de cand s’au sistat pentru decade lucrarile de la Canal, cea mai odioasa pedepsire in masa a detinutilor politici. Numarul asa zisilor "Muncitori M.A.I.", printre care ma aflam, ajunsese in primavara anului 1952 la 19.000 fiind distribuit inegal in cele 14 lagare, sub-lagare si sectoare ale Canalului . Folosirea muncii fortate s-a facut cu buna stiinta a membrilor CAER, nivel la care s’a initiat lucrarea. In Romania, aceasta a fost oficial anuntata1 prin HCM-ul 505 / 25.5.1949 privind Stabilirea lucrarilor pregatitoare pentru construirea Canalului Dunare - Marea Neagra si Infiintarea Directiei Generale a Lucrarilor Canalului Dunare - Marea Neagra. Lagarul de la Cernavoda (Columbia) si-a continuat activitatea si dupa incetarea oficiala a lucrului la Canal, fiind considerat drept "lagar special pentru detinuti contra-revolutionari".   »» continuare Istorie și memorie a reeducării 1 București, 2 noiembrie 2001 Studiul de față reprezintă, în primul rînd, o analiză a reeducării «de tip Pitești» în ansamblul practicilor reeducative din detenție și din afara acesteia, prin comparație cu reeducarea desfășurată în alte state comuniste. El militează, în partea sa secundă, pentru întreținerea memoriei victimelor, sarcină atribuită intelectualilor.   »» continuare Asupra numărului morților din reeducarea «de tip Pitești» (1949-1951) 1 București, 3 și 13 octombrie 2002 Scopul comunicării noastre este acela de a face o analiză asupra numărului morților din reeducarea «de tip Pitești» 2. Ceea ce ne interesează este să stabilim care au fost deținuții uciși ca urmare a punerii la lucru de către Securitate, la ordinul conducerii superioare a Partidului Comunist, a dispozitivului de distrugere fizică și pshică pe care îl reprezintă «demascarea» 3. Este important să delimităm de la început cîmpul analizei noastre, precizînd că o investigație asupra numărului deținuților morți în timpul reeducării «de tip Pitești» - dar care nu au trecut prin reeducare și care, în consecință, nu sînt un efect direct și nemijlocit al acesteia - sau a morților survenite ca urmare a efectelor fizice și psihice generate de reeducare asupra deținuților, după stoparea ei, nu intră în economia studiului de față, ea depășind posibilitățile noastre actuale de analiză.   »» continuare Reeducarea ca temă de istorie a literaturii române de detenție la Mihai Rădulescu 1 București 9 ianuarie 2002 În cele ce urmează dorim să prezentăm primul volum din ampla lucrare a lui Mihai Rădulescu (din care au apărut deja două volume) intitulată Istoria literaturii române de detenție, volum aflat la a doua sa ediție, care are ca subtitlu tematic Memorialistica reeducărilor. Dacă prima ediție apărea în editura autorului, Ramida (la București, în anul 1999, 510 p.), această a doua ediție apare într-o altă formă, pe suport electronic (compact disc), la Societatea Culturală Noesis din București, la sfîrșitul anului 2001 (vezi situl organizației la adresa de Internet www.noesis.ro). Cartea lui Mihai Rădulescu apare pe același compact disc împreună cu alte 50 de titluri de autori români contemporani, din domenii care merg de la eseistică (este cazul lui Gabriel Andreescu) sau poezie pînă la la roman ori istorie literară (ca în cazul autorului nostru). La fel ca și la ediția întîi, primul volum reeditat al Memorialisticii reeducării a trecut în mod complet nemeritat nu doar să fie recenzat, ci chiar menționat printre aparițiile editoriale. Lucrarea lui Mihai Rădulescu fiind în mod voit una de istorie literară, faptul ne apare cu atît mai bizar cu cît în România nmărul criticilor și istoricilor literari îl depășește de departe pe cel al creatorilor, lucrările de critică literară stîrnind de regulă o mai mare receptare decît producțiile literare. Deplîngînd această completă absență a receptării critice a lucrării lui Mihai Rădulescu, am decis să o prezentăm nu pentru tratamentul injust aplicat cărții de către confrații săi, ci pentru meritele inerente textului însuși.   »» continuare Preoti ingropati de vii la Baia Sprie Opiniile privitoare la numărul deținuților politici care au lucrat la minele de plumb de la Baia Sprie oscilează între un total de 800 până la 1.000 de condamnați. După obiceiul de a căuta cât mai multe surse de informare, am confruntat două liste alcătuite din memorie de către foștii mineri silnici. Nici una nu izbutește să depășească decât cu puțin jumătatea celui dintâi număr citat. Deosebirea dintre ele e nesemnificativă:   »» continuare In grija lui Iuliu Maniu Viața lui Cicerone Ionițoiu, primul și cel mai de seamă monograf al temnițelor române sub comuniști, dintre aceia stabiliți în străinătate odinioară, se înfățișează mult mai complexă - este ușor de închipuit aceasta - decât am intenția să dezvălui aici. Înainte de a purcede la demonstrarea relațiile sale cu Iuliu Maniu (ca de la pion la regele lui de pe tabla de șah) - ce constituie obiectivul paginilor de față -, intenționez să dovedesc forța caracterului său, atât de rar întâlnită la majoritatea dintre noi. Pentru aceasta voi copia un Proces-verbal de interogatoriu, grăitor.   »» continuare Lotul tuberculosilor În paginile ce urmează, apar destui preoți și monahi care și-au irosit viețile prin pușcării, uneori chiar până la suflarea de pe urmă. Dar nu ei reprezintă, de data aceasta, obiectivul autorului. El a plecat în căutarea unei atmosfere născătoare de preoți. Cu acest prilej, s-a întâlnit cu una dintre cele mai rizibile forțări ale logicii: crearea lotului de la Târgu-Ocna sau "al tuberculoșilor", cum pare mai conform cu adevărul a fi numit.   »» continuare Invierea mortilor vii Care este oficiul acela care, din tot calendarul Bisericii Ortodoxe Române, ne umple sufletele de mai multă bucurie, de mai adâncă pace și de mai temeinică acceptare a restriștilor existenței noastre pământene atât de lipsită de rost - după cum ne apare - decât minunata slujbă a învierii Domnului?! Cu cât este ea mai zguduitoare pentru bieții deținuți politici - ei, singurii lipsiți de orice nădejde dintre toți condamnații pseudo-justiției comuniste. De ce aceasta? Deoarece le amintește de făgăduința lui Dumnezeu de a dărui morților învierea întru o viață fără suferință. Or, cine poate fi mai mort decât înlănțuitul fără vină, fără cuvânt, fără apărător, acela mai prejos decât câinii și decât gândacii pământului? De aceea ni se cuvine să adăstăm o clipă asupra evocării acestei slujbe fără seamăn, așa cum a fost servită în condițiile interdicției totale din beciurile regimului trecut.   »» continuare Una dintre listele mortilor În cadrul cercetării asupra victimelor clerici ale închisorilor comuniste, unul dintre obiective este întocmirea unor liste complete care să cuprindă datele de stare civilă ale celor reținuți nejudecați (pentru anchetă, după care au fost eliberați, sau cu pedepse administrative); ale celor deținuți (în urma unei condamnări); ale acelora decedați (în anchetă; la locul efectuării pedepsei administrative sau condamnării; după eliberare, ca urmare a vieții nefirești trăite în perioada precedentă); ale acelora încă în viață. Pentru ca oglindirea suferințelor abătute asupra lor să fie și mai fidelă, aceste liste se cade să cuprindă o dare de seamă privitoare la pierderea locuinței, chiar și a dreptului de a mai rămâne într-o localitate sau regiune, la bunurile confiscate prin hotărâre judecătorească sau cu prilejul arestării (când nu mai poți distinge ce a fost luat pentru a fi folosit de anchetă sau a fost însușit în interes personal de către participanții la arestare), cât și consemnarea tuturor repercusiunilor ridicării unui membru al familiei asupra rudelor și prietenilor (în cele mai multe rânduri, și asupra unor cunoștințe ocazionale.   »» continuare AL III-LEA SIMPOZION INTERNATIONAL "EXPERIMENTUL PITESTI - REEDUCAREA PRIN TORTURA" INTRE 26 SI 28 septembrie va avea loc la Pitesti al III-lea Simpozion International despre "Experimentul Criminal Pitesti - Reeducarea prin tortură". Organizatorii evenimentului sunt Primăria Pitesti, Fundatia Culturală "Memoria" Filiala Arges, Asociatia Fostilor Detinuti Politici Filiala Arges, Institutul Român de Istorie Recentă Bucuresti, Muzeul Judetean Arges. Organizatorii considera "ca este o datorie patriotica aducerea la lumina a noi marturii, fapte si documente despre curajul, vitejia si jertfa celor care au luptat contra bolsevizarii Romaniei". Comitetul stiintific are in component personalitati precum prof. univ. dr. Dennis Deletant (Universitatea de Studii Slave Londra), acad. prof. univ. dr. Dinu C. Giurescu (Univ. Bucuresti), acad. prof. univ. dr. C. Bălăceanu Stolnici (UMF Bucuresti), prof. univ.dr. Alexandru Popescu (Univ. Oxford), Ticu Dumitrescu (Presedinte AFDPR Romania), prof. univ. dr. Gh.Boldur Lătescu (ASE Bucuresti), publicistul Sergiu Grossu (Paris) etc. Culegeri ale lucrarilor prezentate la cele doua simpozioane anterioare au fost publicate in doua volume. Pentru a obtine volumele simpozioanelor ca si pentru orice informatii despre evenimentul de anul acesta, puteti lua legatura cu dl. prof. univ. dr. Ilie Popa, presedintele Fundatiei Culturale "Memoria" Filiala Arges, str. Livezilor nr.41, 0300 Pitesti, Romania tel: +40-248-632008 or 624597, e-mail: cipopa@upit.ro (Altermedia) Tatal, fost procuror general; mama, cetateana franceza; fiul, detinut politic Claudiu G. Matasa O combinatie mai nefasta decat cea din titlu este greu de imaginat pentru un trai normal intr’o tara comunista. Intr’adevar, tatal meu, Gheorghe Matasa a fost procuror general la curtile de apel din Arad, Oradea si Tg. Mures pana’n 1948. Mama mea, nascuta Marguerite Aurand, a fost fiica unui profesor din misiunea universitara franceza in Romania. Odrasla si-a inceput avatarurile de detinut politic din beciurile securitatii la Ghencea, si apoi de la Jilava la Canal (Capul Midia, Colonia Castelu).   »» continuare »O scurta intâmplare din inchisoare si o reintâlnire diupa 40 de ani »Tragedia Pitesti »Spalarea creierelor - Manualul comunist de instructiuni privind razboiul psihopolitic »Prin Siberia anilor 2005 »Iata începutul demascarilor de la Pitesti »Refulări din închisoare »GULAG »Memorialul de la Sighet »Harta gulagului romanesc »Cuvantul ca arma politica »Detinuti la minele de plumb »Stalin decide: construirea Canalului Dunare-Marea Neagra »Canalul Dunare - Marea Neagra: un vechi proiect englez si o dorinta imperativa a lui Stalin »Ani de gulag »Un calau in fata constiintei sale »Arhipelagul GUPVI »"Reeducarea" ca descărcare de sens a lumii